În general, indiferent de domeniul de activitate, angajații sunt esențiali în modul de funcționare a unei companii și, implicit, au o contribuție majoră în succesul sau eșecul unei afaceri. Dacă anumite sectoare din România nu suferă la acest capitol, altele sunt afectate de faptul că lucrătorii români refuză să ocupe mii de locuri de muncă vacante.

Într-un comunicat emis de Institutul Național de Statistică se arată faptul că în primul trimestru al anului 2021, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 38400, în creștere cu 2800 față de trimestrul anterior. Din totalul locurilor de muncă vacante, sectorul bugetar a însumat puțin sub o treime, sectorul privat fiind cel mai dezavantajat.

Având în vedere aceste date, dar și din alte considerente, angajatorii români apelează la importul de lucrători străini, din state non-UE, pentru a își acoperi deficitul. Datele transmise de Inspecția Muncii, înregistrate până la 18 martie 2021, arată că pe teritoriul țării noastre au contracte de muncă înregistrate 4708 cetățeni vietnamezi, 3805 lucrători din Nepal, aproximativ 2800 din India și tot atâția din Sri Lanka, iar la sfârșitul clasamentului se situează cetățenii filipinezi, cu un număr de aproximativ 1300. Acestora li se mai adaugă și alți lucrători asiatici. Mai mult, la sfârșitul lunii februarie a acestui an, Ministrul de Externe din Bangladesh anunța că România va recruta 2000 de muncitori din Bangladesh, potrivit Agerpres.

Angajatorii români sunt mulțumiți de salariații străini

Angajatorii români se arată mulțumiți de lucrătorii asiatici din mai multe motive. Principalele trei dintre acestea sunt detaliate în rândurile următoare.

Asiaticii își respectă locul de muncă

Făcând referire mai ales la muncitorii români necalificați, angajatorii se confruntă uneori cu anumite impedimente. Concret, dacă în cazul muncitorilor români se întâmplă să se consume alcool la locul de muncă sau să fie afectat randamentul din cauza lucrătorilor care vin la serviciu sub influența băuturilor alcoolice, riscul ca lucrătorii străini să aibă același comportament este aproape de zero. În majoritatea cazurilor, lucrătorii străini nu consumă alcool deoarece respectă normele cerute de religia pe care o au.

Lucrătorii străini acordă interes locului de muncă

Lucrătorii străini vin în România cu un obiectiv clar: acela de a munci. Nu își doresc să creeze probleme, vor să fie apreciați de angajatori, să aibă un loc de muncă stabil și să strângă bani pentru a își susține familiile rămase în țările de origine. Interesul crescut pe care îl au față de menținerea locului de muncă nu poate fi decât în beneficiul angajatorilor români, care preferă să își desfășoare activitățile cu astfel de lucrători.

Productivitate crescută și onestitate

Datorită percepției pe care o au față de muncă, înrădăcinată în cultura lor, muncitorii asiatici sunt recunoscuți pentru productivitatea crescută și pentru onestitatea de care dau dovadă față de angajator.

Productivitatea crescută se reflectă și în faptul că salariații străini sunt deschiși la ideea de a efectua ore suplimentare. În plus, în ideea de a face cât mai multe economii, lucrătorii asiatici preferă să își ia concediu o singură dată pe an sau o dată la doi ani, pentru a își vizita familiile. În rest, angajatorii beneficiază de prezența constantă și stabilă a salariaților la locul de muncă.

Afaceriștii români preferă forța de muncă din afara țării

În afara calităților pe care le au lucrătorii străini, dovada clară a faptului că firmele din România preferă forța de muncă din afara țării stă în cifre. Rezultatele unui sondaj realizat de Frames & Train Your Brain, la care au participat 250 de companii din diverse domenii, în martie 2019, arată că 6 din 10 oameni de afaceri doreau încă de atunci să ocupe locurile de muncă vacante cu muncitori străini.

În același barometru, 76% dintre respondenți au caracterizat lucrătorii străini ca fiind muncitori, serioși și profesioniști.

SHARE THIS: