România se confruntă cu o gravă criză de muncitori în mai multe domenii, printre care și în cel al transporturilor. Încă din 2019, Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Transportatorilor (UNTRR), atrăgea atenția printr-o declarație acordată G4Media că „astăzi, în România lipsesc circa 45.000 de șoferi profesioniști”.

Care sunt cauzele crizei de șoferi profesioniști?

Problema nu este doar la nivelul României, ci și în economiile dezvoltate ale Europei. Potrivit publicațiilor internaționale citate de ziarul „Adevărul”, Marea Britanie ar mai avea nevoie să angajeze 100.000 de șoferi profesioniști, iar Germania circa 80.000. În cazul Marii Britanii, contextul creat de Brexit, care a făcut ca procedurile de deplasare să fie mai greoaie, i-a determinat pe mulți lucrători din acest domeniu să se retragă în țările lor sau să-și îndrepte atenția către locuri de muncă din alte state. În privința Germaniei, anual aici se pensionează circa 30.000 de șoferi de camioane și de TIR, făcând ca mai bine de jumătate dintre locurile vacante să nu se mai ocupe.

În România, în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, un șofer poate conduce un camion cu remorcă de la 21 de ani, față de 18 ani. În plus, se pare că domeniul nu mai este unul de foarte mare interes, în principal din cauză că necesită mult timp petrecut departe de familie. Și având în vedere că a fi șofer de TIR pe rute internaționale a reprezentat o atracție în special pentru tineri, aceștia nu mai sunt dispuși să facă atâtea compromisuri pentru un salariu de maximum 2.000 de euro, ci preferă o remunerație mai mică, dar să aibă mai mult timp pentru ei și pentru cei dragi.

Sunt unii conducători auto profesioniști care mai acuză, pe lângă timpul foarte scurt petrecut acasă, alte nemulțumiri, precum relația cu superiorul sau volumul mare de muncă. Unii chiar pleacă din Marea Britanie, unde salariile s-au mărit chiar și cu câteva sute de euro – aceasta fiind o strategie a autorităților engleze de a-i stimula pe oameni să se angajeze – pentru că este nevoie de o viză temporară de trei luni, iar șoferii consideră că locul de muncă nu este unul sigur. Un șofer de tir a explicat pentru Newsweek România de ce și-a pierdut interesul pentru a activa în această țară: „Viața e mai scumpă în Anglia. Practic, ce primești în plus față de Germania dai pe chirie, pe mâncare și alte lucruri. În plus, în UE avem libertate de mișcare, dacă nu îmi mai place la o firmă, plec la alta sau chiar din țară. În Marea Britanie primesc o viză de trei luni și nu mă pot muta de la o companie la alta, că nici nu am timp”.

La sfârșitul lunii septembrie a acestui an,  mai multe asociații ale transportatorilor au protestat în fața Guvernului României, solicitând reîncadrarea diurnei ca venit salarial. Conform acestora, România este singurul stat din Europa în care se impozitează diurna, în timp ce în alte state est-europene se iau  măsuri pentru încurajarea transportatorilor proprii. Reprezentanții șoferilor profesioniști au declarat că efectele acestei decizii fiscale vor fi devastatoare, mai ales că taxarea se face retroactiv, potrivit Mediafax. Printre alte nemulțumiri ale șoferilor de camion și de TIR s-a numărat și faptul că li se impune plasarea în carantină la întoarcerea din țările de risc roșu sau galben, dacă nu sunt vaccinați sau nu s-au îmbolnăvit de COVID-19 în ultimele 3 luni, fapt care perturbă activitatea din transportul rutier.

Șoferii străini, o soluție pentru revigorarea sectorului transporturilor

UNTRR a propus de-a lungul timpului mai multe soluții pentru ca deficitul de șoferi să fie acoperit, printre care și reconversia profesională a șomerilor cu meserii care sunt mai puțin căutate pe piață. Această metodă se pare că a funcționat la vecinii din Ungaria, dar implică destule costuri: un permis categoria C+E, un atestat pentru transport marfă (CPC), examinări specifice, medicale și psihologice, dar și un buget de reconversie profesională alocat pentru 20.000 de persoane. O altă alternativă ar putea fi scăderea vârstei de la care un șofer poate conduce un camion de la 21 de ani, cât este în prezent, la 18 ani și motivarea femeilor de a accede în acest domeniu.

Mai există o altă soluție, care a fost luată în calcul încă din 2019, și anume importarea de forță de muncă din Nepal, India sau Filipine.

„În România ne-am gândit la zona India, Nepal, Filipine, conducători auto profesioniști care au experiență pe conducerea camioanelor în mediu internațional, în Orientul Mijlociu, și care au condus un camion între Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Kuweit, Oman etc pe autostrăzi, cu trecere de frontieră etc.”, a declarat secretarul general al UNTRR pentru G4Media.ro.

În concluzie, pentru rezolvarea crizei forței de muncă de pe piața transporturilor naționale și internaționale este nevoie de corelarea mai multor măsuri, printre care și cea a importului de forță de muncă din țările asiatice, experiența acestor șoferi constituind un mare avantaj.

SHARE THIS: