­­­­­Guvernul României a suplimentat contingentul de lucrători străini pe piața forței de muncă ­­­­­românești cu încă 25.000, astfel că numărul este dublu față de cel aprobat inițial, la finele anului 2020, când plafonul a fost stabilit la 25.000. Practic, în 2021, 50.000 de muncitori din străinătate se pot angaja pe locurile vacante din diverse sectoare de activitate din România.

Muncitorii străini ar putea ajuta la diminuarea crizei naționale de forță de muncă

Potrivit Evenimentul Zilei, România va avea nevoie până în anul 2025 de aproximativ 3 milioane de angajați, cea mai mare necesitate fiind în sectorul construcțiilor (285.000 de angajați), urmat de cel al Sănătății și al produselor farmaceutice (118.000), precum și al Industriei Auto și de componente. Aceeași sursă menționează că, din acest număr, 1.3 milioane de persoane ar trebui să aibă studii universitare, iar cele cu studii medii se situează la 1.05 milioane. 

În 2021, statisticile nu arată deloc bine pentru piața muncii din România. La începutul lunii august, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) anunța, pe baza datelor furnizate de la agenții economici din toată țara, că erau disponibile 22.058 locuri de muncă. La începutul lunii septembrie, însă, cea mai mare platformă de recrutare din România, eJobs, anunța că sunt disponibile 103.000 de locuri de muncă în țară și alte 31.000 pentru străinătate [3].

În aceste condiții, este de înțeles de ce autoritățile sunt interesate de sporirea numărului de străini care să lucreze în diverse domenii de activitate românești: suplimentarea contingentului răspunde necesității de a fi asigurată forța de muncă acolo unde nu poate fi acoperită de muncitorii români, prevenind totodată situațiile în care străinii ocupă locuri de muncă fără forme legale.

Criza forței de muncă românești este departe de a se încheia, mai ales că statisticile arată că anual pleacă din țară aproape 200.000 de români.

Ce categorii de lucrători străini pot fi încadrați în muncă?

Legislația în vigoare definește străinul ca o persoană care nu are cetățenie română sau a unui stat membru UE, a Spațiului Economic European, precum și cetățenia Confederației Elvețiene. Potrivit Ministerului Muncii, în limitele stabilite anual, pe teritoriul României străinii pot fi încadrați pe următoarele categorii:

  • lucrător permanent – străinul poate avea contract pe perioadă nedeterminată sau determinată;
  • stagiar – este titularul unei diplome de învățământ superior sau o urmează într-o țară terță și participă la un program de stagiu în România, pe o perioadă determinat, pentru a se pregăti profesional și a obține o calificare sau pentru a deprinde limba și cultura;
  • lucrător au pair – presupune ca un străin să fie încadrat temporar în muncă de o familie-gazdă, pentru a cunoaște limba, în schimbul activităților de îngrijire a copiilor;
  • lucrător sezonier – care se angajează să presteze o activitate care se desfășoară în funcție de succesiunea sezoanelor;
  • lucrător transfrontalier – un străin care este cetățean al unui stat ce are frontieră comună cu România și care își are domiciliul în zona de frontieră poate fi încadrat în muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată;
  • lucrător înalt calificat;
  • lucrător detașat – străin detașat temporar de întreprindere;
  • lucrător ICT – persoană care se transferă în cadrul aceleiași companii;
  • personal cu calificare specială – este cazul profesorilor universitari, cercetătorilor și personalului științific care au activitate academică în România.

Câți lucrători străini sunt sau urmează să fie angajați în România?

La ora actuală, cifrele arată că sunt circa 55.000 de muncitori străini în România, dintre care 14.000 provin din UE, Europa de Sud-Est și Elveția, iar restul provin din afara continentului european. Ca si cetățenie, majoritatea sunt turci (7.500), urmați de cei din Republica Moldova (4800) și de cetățeni din Vietnam (4.700).

De la începutul anului 2021 și până la finalul lunii iulie, au fost eliberate 17.196 avize de angajare [7], ceea ce înseamnă un procent de 68.7% din totalul locurilor alocate.

În ceea ce privește domeniile de activitate în care preferă să se angajeze străinii, procentul majoritar este ocupat de construcții, urmat de restaurante și de transportul de mărfuri.

Procedura de angajare a străinilor de către persoanele fizice și juridice din România constă în parcurgerea a patru etape: obținerea unui aviz de angajare, a unei vize de lungă ședere, a dreptului de ședere, precum și eliberarea unui permis în scop de muncă sau de detașare.

O scurtă concluzie a acestui articol ar fi că suplimentarea contingentului de lucrători străini în România are rolul de a acoperi deficitul care se înregistrează în acest domeniu. Străinii se angajează în special în domenii de activitate precum construcții sau HoReCa.

SHARE THIS: