Angajatorii români, persoane fizice autorizate sau juridice, care doresc să încadreze în muncă lucrători din spațiul extra comunitar, au de parcurs o procedură clară de angajare a cetățenilor străini. Concret, dreptul la muncă al muncitorilor din afara Uniunii Europene impune obținerea avizului de muncă, obținerea vizei de lungă ședere în scop de angajare și obținerea permisului unic, numit și cartea albastră a UE.

Obținerea avizului de muncă este prima etapă a procedurii de angajare a lucrătorilor recrutați din state terțe, iar sarcina obținerii sale îi revine angajatorului român. Acest aviz se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări aferent județului în care se află sediul social al angajatorului, iar pentru obținerea sa este necesar să fie îndeplinite o serie de condiții care vizează atât fiecare viitor angajat în parte, cât și angajatorul.

Informațiile cu privire la condițiile necesare pentru eliberarea avizului de muncă sunt importante pentru toate companiile care doresc să importe personal din afara UE, SEE (Spațiul Economic European) sau CEE (Confederația Elvețiană), iar acest articol își propune să răspundă tuturor întrebărilor referitoare la subiect.

Condițiile de angajare a cetățenilor din state terțe în România

Conform datelor disponibile pe site-ul Inspectoratului General pentru Imigrări, avizul de angajare pentru lucrătorii care provin din alte state decât cele care fac parte din formațiunile menționate anterior se acordă dacă sunt întrunite concomitent 8 condiții. Este vorba despre condiții generale, prevăzute în OUG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, precum și despre condiții speciale, prevăzute în același act normativ.

  1. Angajatorul are achitate la zi obligațiile către bugetul de stat.

Impozitele și taxele neplătite de către angajator reprezintă un motiv pentru care cererea de eliberare a avizului de muncă poate fi respinsă. Obligațiile către bugetul de stat trebuie să fie achitate pe ultimul trimestru anterior depunerii cererii de eliberare a avizului de angajare.[1]

[1] OUG 25/2014, art. 4, alin. 2, lit. b

  1. Angajatorul desfășoară activități compatibile cu funcția pentru care este solicitat avizul pentru angajarea cetățeanului străin.

De exemplu, este necesar ca cei care doresc să angajeze lucrători străini pe funcția de manipulant marfă să aibă înregistrate la Registrul Comerțului astfel de activități. Dacă activitatea firmei nu se desfășoară conform codurilor CAEN aferente (în exemplul dat fiind vorba despre codul 5224 pentru Manipulări), cererea de eliberare a avizului de muncă va fi respinsă.

  1. Angajatorul nu a fost sancționat în ultimele șase luni anterioare soluționării cererii, potrivit prevederilor mai multor acte normative:
  • 36, alin. (1), din OUG 25/2014;
  • 260, alin. (1), lit. e), din Legea 53/2003 din Codul Muncii;
  • 8, alin. (1), din HG 905/2017.

Toate aceste prevederi fac referire la sancțiuni aplicate pentru angajări ilegale sau muncă nedeclarată.

  1. Lucrătorul străin dovedește faptul că este apt din punct de vedere medical să desfășoare activitatea pentru care se solicită avizul de muncă.

Conform art. 5, alin. (1), lit. c), din OUG 25/2014, dovada constă într-o declarație pe propria răspundere a cetățeanului străin, în care atestă că este apt din punct de vedere medical. În aceeași declarație, cetățeanul străin menționează și faptul că deține cunoștințe minime de limba română sau o limbă de circulație internațională.

  1. Lucrătorul străin este pregătit profesional, are experiență în domeniu sau îndeplinește condițiile de autorizare prevăzute de lege pentru ocuparea locului de muncă vacant.[2]

Conform art.8, alin. (3), lit. a) și b), din OUG 25/2014, angajatorul dovedește îndeplinirea acestor condiții prin furnizarea următoarelor documente:

  • CV-ul lucrătorului străin;
  • documentul de autorizare, dacă este cazul.
  1. Cetățeanul străin nu are antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare ca angajat în România.[2]

Conform art.8, alin. (3), lit. c), din OUG 25/2014, angajatorul dovedește îndeplinirea acestei condiții prin furnizarea cazierului judiciar al cetățeanului străin. În lipsa cazierului se poate furniza un alt document eliberat de autoritățile din țara de reședință sau origine a cetățeanului străin. În ambele cazuri, este necesară o traducere legalizată a documentelor.

  1. Locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate de cetățeni români, ai statelor membre UE/SEE sau de rezidenți permanenți pe teritoriul României.

Conform OUG 25/2014, art. 7, alin. (2), lit. a), această condiție îl obligă pe angajatorul român care dorește să aducă lucrători străini să dovedească faptul că are locuri de muncă libere, pentru care nu a avut posibilitatea de a angaja personal cu cetățenie română, din UE, SEE sau CEE ori rezidenți permanenți pe teritoriul României. Conform art. 8, alin. (1) din aceeași OUG, dovada constă în:

  • organigrama în care sunt precizate funcțiile vacante;
  • adeverință privind locurile de muncă vacante, eliberată cu maxim 60 de zile înainte de depunerea cererii pentru avizul de muncă de AJOFM de care aparține sediul social al angajatorului;
  • publicarea în mass-media a unui anunț cu privire la locurile de muncă libere;
  • copia PV care dovedește efectuarea selecției pentru angajarea lucrătorilor străini pe locurile de muncă libere menționate în anunțul publicat în media.
  1. Cererea de eliberare a avizului se încadrează în contingentul anual aprobat prin Hotărâre de Guvern.

În fiecare an, numărul muncitorilor non-UE care pot fi angajați în România este stabilit prin HG. Plafonul pentru 2021 a fost stabilit (prin HG 1133/ 30 decembrie 2020) la 25000 de lucrători, cu 5000 mai puțini comparativ cu 2020.[2]

[2] OUG 25/2014, art. 7, alin. 2, lit. c.

SHARE THIS: